Falimentul Bancii Dacia Felix a fost primul crah de proportii in lumea finantelor românesti. Problemele Bancii Dacia Felix au aparut, de fapt, dupa ce a fost adus ca investitor un anume Ilie Mania, de catre un apropiat al lui Adrian Nastase. Mania nu a investit nici un leu in banca, ci doar a beneficiat de bani din conturile acesteia. Banca Nationala a Romaniei s-a straduit nestramutat pāna īn Mai 2001, sa declare falimentul Bancii Dacia Felix, fiind obligata de lege sa recupereze prejudiciul adus statului romān de peste 100 milioane de dolari, prejudiciu creat de Mania. Īn acest scop a fost obtinuta chiar si numirea lichidatorului, firma Price Waterhouse Coopers, fapt ce trebuia sa declanseze recuperarea celor 100 milioane USD. Citam un fapt senzational din raportul lichidatorului, anume ca israelienii si-au ales ca recuperator pe chiar unul dintre falimentatorii bancii: "La 3 martie 1999, s-a īncheiat un contract de colaborare īntre Banca Dacia Felix [respectiv presedintele acesteia, Liviu Mandler] si Ion Ilie Mania, avānd ca obiect recuperarea unor credite [datoriile catre banca]..., pentru care Ion Ilie Mania primeste un comision de 5% din recuperari, plus o suma pentru cheltuieli de 50.000 de dolari pe an". Īnsa Ion Ilie Mania era omul mafiei franceze si interpusul evreului, agent MOSSAD, Fredy Robinson. Asadar, Fredy Robinson – cel caruia Nastase, cu ajutorul Danei Barb, i-a dat Banca Dacia Felix - a angajat o persoana acuzata de fraudarea Bancii Dacia Felix (pe Ion Mania) sa recupereze creantele acesteia. Preluarea Bancii Dacia Felix de catre grupul de actionari controlat de catre omul de afaceri israelian Fredy Robinson s-a dovedit a fi doar inceputul unei serii de afaceri controversate. Lichidatorul BDF, Pricewaterhouse Cooper, defineste aceste afaceri in raportul referitor la cauzele declansarii falimentului Bancii Dacia Felix ca fiind o succesiune de "conflicte de interese, incalcari ale principiului independentei administratorului si interese de grup". Finalitatea operatiunilor derulate pe seama BDF a fost, conform lichidatorului, aceea a obtinerii de foloase in detrimentul creditorilor. Aceasta s-a realizat in principal prin contractului de management incheiat intre banca si societatea Kolal Holdin Romania. Odata preluata, banca a fost folosita pentru a se masca operatiunile de preluare a Semrom Transilvania si a postului de televiziune Tele 7abc. O alta miza a grupului Robinson a fost recuperarea creantelor bancii. Numai fata de statul roman BDF avea o datorie de aproape 100 milioane de dolari – facute de acelasi Mania. In acest scop, noii proprietari au incheiat la data de 3 martie 1999 "un contract de colaborare intre Banca Dacia Felix (respectiv presedintele acesteia, Liviu Mandler) si Ion Ilie Mania, avand ca obiect recuperarea unor credite catre banca, pentru care Ion Ilie Mania primeste un comision de 5% din recuperari, plus o suma pentru cheltuieli de 50.000 de dolari pe an", dupa cum rezulta din raportul Pricewaterhouse. Prima miza: creantele BDF! Recuperarea banilor cuveniti statului roman nu a mai fost posibila. Guvernul a cedat datoria bancii catre stat pentru mai putin de un sfert din valoarea ei (22,5 milioane de dolari), conform urmatorului aranjament: la trei zile de la incasarea sumelor recuperate, Dacia Felix (respectiv tandemul Robinson-Mandler, cu executorul Mania) va plati 25% din sumele incasate catre Banca Nationala a Romaniei si catre C.E.C. Recuperatorul Ion Ilie Mania este chiar unul dintre actionarii semnificativi ai bancii de pe vremea cand, in 1993, 1994 si 1995, sute de romani isi depuneau la banca economiile. Intre anii 1993 si 1995, Mania a fost actionar si membru in Consiliul de administratie al BDF. In aceeasi epoca, societatea Lirom a obtinut de la banca mai multe credite, pe care nu le-a mai rambursat. Asociatii firmei Lirom erau chiar sotia si cumnata lui Ilie Mania. Mai mult, Mania a devenit si director al Lirom, capatand astfel statutul straniu de actionar si membru in Consiliul de Administratie al bancii creditoare, dar si de director al firmei debitoare. Aceasta anomalie a facut obiectul unei anchete penale, fapt care nu a impiedicat pe noii proprietari ai bancii sa il angajeze pe Mania in vederea recuperarii creantelor bancii!
Toate drumurile duc, asadar, la Fredy. Un alt recuperator angajat de BDF, dupa preluare, a fost firma Kolal. Pentru serviciile sale, Kolal urma sa primeasca 30% din sumele recuperate si o suma fixa (25.000 USD lunar). Actionarii Kolal erau insa Fredy Robinson (39%), Yigal Zilkha (38%) si Liviu Mandler (2%). Toate cele trei persoane se regasesc si pe lista noilor actionari ai bancii Dacia Felix. Presedintele Consiliului de Administratie al Kolal Romania era Liviu Mandler, care, la momentul in care BDF a angajat aceasta societate, era, totodata, si vicepresedintele organismului similar al bancii Dacia Felix (ulterior, presedinte al CA al BDF). Firma-"mama", Kolal BV Olanda, a derulat operatiuni bancare prin Dacia Felix, semnaturile din contul acestei firme apartinand, conform lichidatorului, lui Fredy Robinson, in calitate de presedinte al acesteia, fara ca la dosarul de cont al acestei firme sa existe vreun document care sa ateste aceasta calitate. Unicul actionar al acestei firme olandeze este Queen Development & Tourism Holding BV, ambele societati figurand in Olanda cu adresa postala comuna. Actionar al acestei companii este firma israeliana Queen Development & Tourism Ltd. Unul dintre directorii acesteia este acelasi Fredy Robinson. Mai mult, Robinson este si actionar, cu jumatate din firma, cealalta jumatate apartinand unui alt personaj al carui nume este legat de scandalul BDF, Yigal Zilkha. De altfel, ciudatenia pozitiei recuperatorului Kolal in angrenajul gandit de Fredy Robinson in jurul bancii Dacia Felix merge pana acolo incat aceasta firma era inclusiv actionar (cu 68%) al unuia dintre debitorii importanti ai bancii, Semrom Transilvania SA. Aceeasi firma Kolal a propus CA al BDF sa cedeze o creanta de aproape 5 milioane de dolari catre... Kolal, la un pret de un milion de dolari, platibili intr-un an. Raportul mentioneaza si alte operatiuni "financiare" puse la cale in interesul firmei Kolal, menite, conform BNR, "sa accentueze criza de lichiditate a bancii Dacia Felix". Una dintre acestea fiind incasarea unui comision de succes pentru recuperarea unei creante de 500.000 de euro. Numai ca "recuperarea" in cauza consta intr-un imobil si minute publicitare la o televiziune. Imobilul nu numai ca nu a fost vandut in vederea recuperarii banilor, dar a fost inchiriat aceleiasi firme Kolal, pentru 900 USD lunar. La randul ei, aceasta l-a subinchiriat cu 3.600 de euro. Preluarea BDF a insemnat pentru noii actionari obtinerea unui instrument bancar convenabil (Fredy Robinson detine si cateva cazinouri in Romania si in lume) si redistribuirea dupa bunul plac a activelor acesteia (soarta sediilor BDF este neclara, se pare ca ultimul proprietar este chirias in ele).
BDF era o societate pe actiuni deschisa, iar conform Legii 52/1994, actiunile acesteia ar fi trebuit sa fie listate pe RASDAQ. De asemenea, orice modificare a structurii actionariatului trebuia sa fie inregistrata in registrul independent al actionarilor. Cu toate acestea, la data intrarii bancii in faliment, BDF nu era listata la bursa mentionata, iar registrul actionarilor era tinut de catre Departamentul Strategie al institutiei, al carui sef era Alexander Regenbogen. Regenbogen era, in acelasi timp, actionar al grupului de firme detinut de Fredy Robinson, omul de afaceri cunoscut românilor ca “regele cazinourilor”, cercetat de autoritatile israeliene pentru derularea unor afaceri de tip “suveica”. Verificarile lichidatorului au scos la iveala anumite anomalii referitoare la evidenta actionarilor BDF: modificarile din registrul electronic al acestora erau facute fara ca acest fapt sa fie atestat prin documente specifice. Trebuie mentionat faptul ca Banca Dacia Felix facuse o oferta publica de actiuni in vederea majorarii capitalului social, fapt care, de altfel, a si fost realizat, valoarea acestuia crescând in urma acestei oferte cu 46 miliarde de lei. Dupa cum reiese din documentul citat, miza tuturor acestor jocuri cu actiuni s-a dovedit a fi, cum vom arata, preluarea Bancii Dacia Felix, in vederea vânzarii ulterioare a acesteia. De altfel, in momentul in care actionarii au fost schimbati, Dacia Felix si-a schimbat numele in Eurom Bank si a fost vânduta unei corporatii bancare straine, Leumi Bank. In prima faza a acestei operatiuni financiare, 68,89% din participatiile la capitalul bancii au fost anulate. Este vorba de actiunile detinute de societatile Astra Româna Capital SAH si SITA Invetment AG. Aceasta operatiune a facut ca fostii actionari minoritari sa devina actionari majoritari. Intre acestia, cei mai importanti erau, de acum, Arcom SA (devenit actionar principal, cu 42,84%), SIF Transilvania, ARDAF SA si Agroexport si Siloz Port Constanta SA. Imediat dupa aceasta, mai multe persoane au preluat actiunile detinute la Banca Dacia Felix de catre Arcom SA si Agroexport si Siloz Port Constanta SA. Interesant este faptul ca nici una dintre aceste persoane nu a cumparat actiuni in valoare mai mare de 4,9 procente. Aceasta “cumpatare” are un scop bine precizat: achizitiile de actiuni in cote mai mici de 5 procente nu se declara la BNR. Raportul lichidatorului BDF defineste aceste persoane ca fiind membre ale unui asa-numit “grup Robinson”. Impreuna, aceste persoane (in numar de zece), detineau 47,26% din actiunile BDF. De altfel, sintagma de” grup Robinson” a fost folosita pentru prima data de catre omul de afaceri israelian Fredy Robinson. In anul 2001, acesta a adresat premierului un memoriu in numele grupului de actionari BDF pe care ii reprezinta, grup format din zece actionari care detineau impreuna… 47,26% din actiunile bancii. Actiunile Arcom au fost cesionate urmatoarelor persoane: Yigal Zilkha (4,90%), Fredy Robinson (4,90%), Aurelia Marascu ((4,90%), Liviu Mandler (4,90%), Paulina Litman (4,90%), Lily Eiss (4,90%), Meir Biton (4,90%), Israeli Arik (4,50%) si BNS (4,00%). Insumate, aceste procente reprezinta exact 42,84%! La inceputul anului 1999, actiunile Agroexport si Siloz Port Constanta SA fusesera cesionate catre Bogdan Anghel, care, la rândul sau, devine in acest fel actionar, cu 4,42%. Adunând procentele aferente fostelor participatii ale Arcom si Agroexport se ajunge la cele 47,26 procente la care faceam referire mai sus. In cadrul ofertei publice de actiuni facute de banca in anul 2000 in scopul majorarii capitalului social, doi dintre actionarii semnificativi de pâna atunci, SIF Transilvania si ARDAF, nu au mai achizitionat actiuni, astfel participatia lor la capital a scazut la aproximativ jumatate. Analiza conturilor de subscriere a capitalului varsat se poate vedea de unde au avut membrii “grupului Robinson” bani pentru a-si cumpara actiunile. In data de 17 februarie 2000, Fredy Robinson isi alimenteaza contul prin transfer SWIFT cu suma de 1.049.120 USD. Cu doua zile inainte, Fredy Robinson dispune alimentarea din contul sau a conturilor urmatorilor: Yigal Zilkha (cu 108.736 USD), Liviu Mandler, Aurelia Marascu, Litman Paulina, Lily Eiss si Biton Meir (cu câte 99.879 USD), Arik Israeli si Bogdan Anghel (cu câte 98.106 USD). Totalul viramentelor insumeaza 850.400 USD. In 30 martie 2000, contul aceluiasi Fredy Robinson este alimentat cu 500.000 USD, bani proveniti de la firma israeliana Resido, o subsidiara a holdingului Milomor, controlat de acelasi Fredy Robinson. Cu o zi inainte, acelasi cont fusese alimentat cu un milion de dolari, transferati SWIFT de la o alta firma israeliana, Hazavim Ltd. Tot in data de 30 martie, Fredy Robinson a ordonat alimentarea conturilor persoanelor enumerate mai sus cu sume cuprinse intre 11.000 si 12.000 USD. Pe lânga acestea, lista transferurilor mai cuprindea inca cinci persoane: Maor Meir, Furman Dagobert, Avram Edelstein, Avraham Toler si Alexander Regenbogen. In conturile acestora au fost virate câte 257.218 USD. Puterea discretionara pe care Freddy Robinson o avea la Banca Dacia Felix reiese din faptul ca toate aceste viramente s-au facut in contul sau fara ca acesta sa completeze ordinele de plata aferente. Aceste sume au fost folosite pentru ca cei carora le-au fost virate sa poata cumpara pachete de actiuni in cadrul ofertei publice de actiuni facute de banca Dacia Felix. O alta dovada in acest sens este faptul ca, in data de 4 aprilie a aceluiasi an (la o luna de la evenimentele descrise), Alexander Regenbogen (directorul compartimentului Strategie a BDF si unul dintre beneficiarii acestor transferuri) a dispus ca sumele ramase in conturile unora dintre persoanele enumerate mai sus sa fie tranferate in contul lui Fredy Robinson. Nici in acest caz titularii conturilor nu au emis ordinele de plata aferente. Din operatiunile descrise reiese fara dubiu ca achizitionarea de catre grupul Robinson a pachetului majoritar s-a facut in conditiile unui control absolut si discretionar al (acestuia – n.r.) asupra bancii, in total dispret fata de normele BNR si CNVM, cât si a normelor si reglementarilor proprii ale BDF. In urma acestor masinatiuni, grupul Robinson a ajuns sa detina 70,18% din actiunile Bancii Dacia Felix.
Exploziv-News a descoperit, intre timp, că un fost ministru francez a fost artizanul din umbra, ce a manevrat papusile din Guvernul Romaniei de la acea vreme, cu sprijinul nemijlocit al unui evreu (caruia, dupa indepartarea incomodului Sever Muresan, i s-a facut cadou BDF, printr-o Ordonanta Guvernamentala!) si care se află la originea unor transferuri dubioase de la fosta Dacia Felix la o bancă fantomă - "Fondo Sociale di Cooperazione Europea". Sute de milioane de dolari au dispărut astfel din conturile Daciei Felix. Iar acum încep să apară. Odată apărute, vor fi - eventual - recuperate de administratorii actuali ai băncii, care au avut grijă să stipuleze în contractul de preluare o clauză potrivit căreia urmau să reţină un procent consistent din orice recuperare ulterioară! Se lămureşte misterul bătăliei duse pentru achiziţionarea unei bănci căreia i s-a schimbat numele chiar a doua zi după ce a fost "salvată". Alături de AVAB şi alte instituţii care recuperează părticele din jaful sistematic la care a fost supusă economia naţională, poate fi înscrisă şi Ordonanţa de Guvern prin care s-a făcut acest cadou, ce a purtat apoi numele de EUROM BANK.
"Banca Dacia Felix a fost transferata catre alte identitati. Dupa cum stiti, Dacia Felix si-a schimbat numele in Eurom Bank, care a vandut actiunile catre Leumi Bank, care este o institutie respectabila, dar nu stie ce a cumparat. Banca Dacia Felix nu a fost prejudiciata, singurul lucru care s-a dorit a fost anularea participarii SM Invest (n.r. Sever Muresan Invest) la Dacia Felix. Banca nu a disparut, ci doar a fost cedata. Ea nu a intrat niciodata in faliment", spune omul de afaceri Sever Muresan.
Sever Muresan a mai declarat ca dosarul sau de evaziune fiscala din Franta a inceput in baza unui "denunt anonim din 1995 facut din interiorul Bancii Dacia Felix". "Autoritatile romane au semnat acel mandat de arestare (n.r. din 2007) emis de judecatorul de instructie si procurorul din Franta fara nici o rezerva. Am constatat ca este de ajuns ca acele mandate de arestare europene sa fie completate corect pentru ca autoritatile romane sa semneze mandatul fara a verifica daca exista vreo proba impotriva cetateanului roman", a declarat Sever Muresan. Renumitul profesor Ion Coja, membru al Uniunii "Vatra Romaneasca", declara si el ca infiintarea Bancii Dacia Felix s-a facut la initiativa membrilor acestei uniuni din Ardeal. Acesta a sustinut ca prabusirea Bancii Dacia Felix a fost ghidata de anumite cercuri de interese. "In urma cu cativa ani, i-am spus presedintelui bancii, Ion Sima, despre ceea ce stiam in legatura cu decaderea bancii. Acesta mi-a spus ca stie si ca a cerut sprijin de la presedintele Ion Iliescu si de la Guvernatorul BNR, sprijin despre care mi-a spus ca nu l-a primit, ci, din contra, a primit mai multe lovituri si din aceasta zona", a declarat prof. Ion Coja despre falimentul Banca Dacia Felix. La randul sau, generalul (r) Mircea Chelaru a declarat ca "o justitie recunoscuta" a reusit sa "restituie un adevar" care in tara nu s-ar fi reusit, referindu-se la achitarea lui Sever Muresan de justitia franceza pentru acuzatia de evaziune fiscala. De asemenea, fostul ministru al Apararii, generalul (r) Nicolae Spiroiu a declarat ca omul de afaceri roman, Muresan, a fost o victima.
Ilie Mania, Adrian Nastase, Dana Barb…
Nici sora fostului premier Nastase, Dana Barb, nu-I straina de aparitia Ordonantei Guvernamentale ce i-a favorizat transant pe israelienii de la Banca Dacia Felix (re-denumita EUROMBANK), prin faptul ca a fost directoare a reprezentantei din Romānia a firmei de avocatura evreiesti cu sediul central īn Wall Street-New York, Herzfeld & Rubin, firma ce s-a ocupat īn Romānia de interesele Bancii Dacia Felix. Ea e legata si de confidentiale interese economice si politice, de apropierea familiei Nastase de agentii Mossad si de aranjarea cu cercurile evreiesti americane a vizitei īn S.U.A., atāt pentru Adrian Nastase, cāt si pentru Ion Iliescu. Oricum, paginile de internet ale firmei Herzfeld & Rubin o prezentau, pāna nu demult, pe sora primului ministru, Dana Barb, ca pe o “redutabila economista ce face parte din rāndurile staff-ului firmei”. Afirmatie hilara, pentru ca Dana Barb NU ARE STUDII ECONOMICE! Surpriza vine din alta directie: directorul central al Herzfeld & Rubin, firma cu puternica activitate īn Romānia, este evreul Mark Meyer, de ale carui servicii a beneficiat Adrian Nastase īn S.U.A. Recuperatorul bancar al israelienilor va recupera pentru tandemul Robinson & Mandler si cele circa 100 milioane dolari, bani care īnsa ar fi trebuit recuperati de lichidatorul englez pentru statul romān, daca nu ar fi intervenit politic guvernul Nastase, cedānd datoria bancii catre stat pentru numai 22,5 milioane dolari, conform urmatorului aranjament: la trei zile de la īncasarea sumelor recuperate, Dacia Felix (respectiv tandemul Robinson-Mandler, cu executorul Mania) va plati 25% din sumele īncasate catre Banca Nationala a Romāniei si catre C.E.C.
Cine este īnsa acest recuperator? Recuperatorul Ion Ilie Mania este chiar unul dintre actionarii semnificativi ai bancii de pe vremea cānd, īn 1993, 1994 si 1995, sute de romāni īsi depuneau la banca economiile. Este, pentru cine va cerceta faptele, CHIAR CEL CARE A IMPINS BANCA IN FALIMENT! Firmele sale, cu care a obtinut creditele de la Dacia Felix, sunt STIMA INGINERING s.r.l, LIROM s.r.L, MATAL STAR s.r.l. si STIMEL s.a., firme ce s-au bucurat din plin mai apoi de falimentul bancii. Om al mafiei calabreze, N'Dragheta, Ion Ilie Mania este unul dintre cele mai controversate personaje ce au aparut īn Romānia dupa 1989, desi pozeaza īn onorabil om de afaceri romān, iar politia si-a facut un obicei din a nu-l deranja. Īn cadrul mafiei calabreze poarta titlul de "adjutore". Acest titlu īl poarta acceptatii, cei ce nu fac parte din Familie, unde se impune rudenia de sānge, iar rolul lor este acela de consultanti financiari si plasatori de capital negru īn afara Italiei, īn vederea spalarii banilor. Legislatia dura antimafia din ultima vreme din Italia, si implicarea directa a F.B.I., a obligat mafia calabreza sa caute alte teritorii de operare. Condamnat penal īn timpul regimului socialist, Ion Ilie Mania reuseste sa ajunga īn Italia īnca din vremea lui Ceausescu, unde obtine cetatenia italiana, dar totodata se ocupa intens de cariera sa infractionala; īntors īn Romānia dupa 1989, Ion Ilie Mania s-a bucurat de statutul de "investitor strain", dānd de fapt tun financiar dupa tun, dar s-a facut remarcat mai ales prin tunurile de la Banca Dacia Felix, unde a reusit, prin firmele sale, sa ocupe pozitia de actionar semnificativ al bancii, fortānd astfel banca sa īi acorde credite neperformante, pe care evident nu le-a mai rambursat, ocupāndu-se totodata de distrugerea unuia dintre cei mai importanti actionari, Sever Ion Muresan, si de falimentul bancii.
Odata falimentata, deponentii romāni ruinati, Banca Dacia Felix a fost "cumparata" de la Arcom S.A. pe nimic de catre agentii israelienii trimisi de Fredy Robinson, desi banca avea de recuperat creante de peste 100 milioane de dolari americani, fapt care ne duce cu gāndul ca īnca de la īnceput Mania a actionat īn mod mafiot pentru a le servi israelienilor banca pe tava.
Printre victimele lui Ilie Mania din privatizarea romāneasca s-au aflat la un moment dat īntreprinderile romānesti Otelul Rosu Brasov, Īnfratirea Oradea si Electrotimis (pe aceasta din urma acaparānd-o - ca si pe celelalte doua - prin ingineria unei societatii mixte, metoda consacrata, īn care detinea 52% din capitalul social, si prin intermediul careia, īn perioada 1997-1998, a smuls credite nerambursate de la Banca Romāna de Dezvoltare de mai multe sute de mii de dolari americani). Īn general, dupa ce a devalizat īntreprinderile luate de la stat, dupa ce le-a īmpovarat de datorii la banci, "Nasul" Mania le-a vāndut "fraierilor". Īn scopul de a-si atrage protectia Politiei Romāne, īn vremurile bune ale Bancii Dacia Felix, Ilie Mania a intermediat sponsorizarea clubului sportiv Dinamo (club al Ministerului de Interne), dar si-a tras si o frumoasa suma īn folos personal din aceasta afacere. Despre relatiile sale cu Politia Romāna, va vom reda un interesant episod, care īl are la baza pe Cheorghe Stan, secretar C.A. la Dinamo pe vremea cānd Mania sponsoriza clubul. Īn cursul lunii iunie 1998, pe terasa Restaurantului Cina din Bucuresti, apare un grup de italieni (de la firma FIN PART-Milano) reprezentati si sustinuti de Ion Ilie Mania pentru a avea discutii prealabile neprotocolare cu oficiali din cadrul Fondului Proprietatii de Stat privind preluarea de catre italieni a Restaurantului Cina sau a Hotelului Bucuresti. Ion Ilie Mania fiind īnsa cautat de Interpol, si de aceea neputāndu-se afisa prea des, principalul actor al acestor negocieri era unul dintre oamenii sai de īncredere, colonelul īn rezerva Gheorghe Stan, fost sef al serviciului juridic din Ministerul de Interne si profesor la Academia de Politie. Controlānd practic si serviciul de cadre al ministerului, Gh. Stan avea si are intrare la o parte dintre sefii politiei romāne, fiind totodata deschizatorul de usi pentru Ilie Mania. Stadiul negocierilor īi era prezentat zilnic lui Mania de catre Stan, īn biroul secret al adjutorelui de pe Calea Victoriei, situat deasupra magazinului Steilmann, bārlog pe care nici Interpolul nu l-a dibuit īn acea vreme, pentru ca... n-a vrut politia romāna. Aici au participat la discutii confidentiale si unii functionari ai F.P.S. directori ai Hotelului Bucuresti, aici a fost elaborat chiar si continutul a ceea ce trebuiau sa devina ulterior hotarāri si mandate ale Fondului Proprietatii de Stat (asa cum este mandatul de validare a unei hotarāri A.G.A. privind preluarea patrimoniului Hotelului Bucuresti de la firma franceza Pargest la firma italiana Fin Part). Trebuie aratat ca īn toata aceasta perioada Ion Ilie Mania era dat īn urmarire prin Interpol, deoarece din 1990 Guarda di Finanza Italiana obtinuse condamnarea sa la īnchisoare pentru fals si uz de fals. Faptul ca Gheorghe Stan a ramas atasat de hoteluri si restaurante, este dovedit de faptul ca s-a lipit si de Dan Matei Agaton (ministru īn guvernul Adrian Nastase), devenind seful serviciului juridic al Ministerului Turismului. Or, cel mai mare succes al Ministerului Turismului este preluarea de la A.P.A.P.S. (fostul F.P.S.) a privatizarilor din turism.
Īntreaga activitate financiara din Romānia a lui Ion Ilie Mania s-a ancorat permanent de legaturile sale italiene. Initial a folosit o scrisoare de garantie falsa prezentata ca fiind emisa de BANCA DE NAPOLI, filiala Brescia pentru a obtine cu firmele sale un credit de la Banca Dacia Felix, de 20 miliarde lei si 2,5 milioane dolari. A contractat apoi noi credite, pāna la 20 milioane de dolari, garantate cu alta scrisoare de garantie falsa (8900/363/29.12.1994) pe numele aceleiasi banci italiene. A "donat" apoi un milion de dolari grupului de avocatura Charles Poncet din Geneva. Un anume avocat Laurent Kaspere, membru al grupului, devenit judecator de instructie, a fost determinat de Ilie Mania sa ceara punerea sub acuzare a rivalului sau de la Banca Dacia Felix, Sever Muresan. Acest Kaspere a fost īnsa īntre timp condamnat la doi ani īnchisoare, īntrucāt īmpreuna cu alti escroci, precum si cu Charles Poncet, au īmpins īn faliment firma Noga Hilton din Geneva.
Referitor la Fredy Robinson, noul proprietar al Bancii Dacia Felix, este cunoscut ca este proprietarul mai multor cazinouri, inclusiv īn Rusia, mai recent deschizānd chiar si un cazino pe... internet. Mai putin stiut este īnsa ca Fondul Proprietatii de Stat, īnsarcinat sa faca privatizarea īn Romānia, pe vremea cānd era condus de Sorin Dimitriu (dar nu numai), si-a deschis īn Israel o reprezentanta al carui presedinte, numit si platit de statul romān, era chiar mercenarul Mossad-ului, Fredy Robinson. Multe dintre privatizarile romānesti au fost anticipate īn birourile din subordinea sa, Robinson batānd aici palma īn numele statutului romān cu investitori de talia infractorului israelian Sorin Beraru (Bergovici), marele tunar al economiei romānesti. Pentru a demonstra apartenenta lui Liviu Alfred Mandler la agentia israeliana de informatii (Mossad), vom evoca un scurt episod din tineretea sa, cānd alaturi de alti colegi din fortele de securitate israeliana, a participat la un comando ramas celebru, īmpreuna cu acei colegi de arme. Mandler aparea la un moment dat coproprietar cu Robinson al marelui Cazinou Vernescu din Bucuresti. De fapt, toate cele opt cazinouri din Bucuresti apartin unor evrei israelieni, fiind folosite pentru spalare de bani si expatriere infractionala de mari fonduri din Romānia catre Israel, rezultate īn urma desfasurarii activitatilor ilicite. Actiunea Mossad la care ne referim, cu participarea activa a lui Mandler, s-a desfasurat la 4 iulie 1976 si a fost numita Fulgerul. Atunci, debarcānd din avioanele venite de la 4.000 km distanta, agentii israelieni au reusit sa elibereze din māinile teroristilor ostaticii evrei capturati pe aeroportul international Entebbe din Uganda.
Mergānd pe acest fir, doi ofiteri ai SIE, tata si fiu, au intrat īn posesia unui material programatic al Grupului Nastase-Barb-Mania, īn care se vorbea de “necesitatea desfiintarii Bancii Dacia Felix si a inlaturarii, PE ORICE CALE a lui Sever Muresan”. Din nefericire, respectivul general S.I.E. (tatal) a decedat īn urma unui “atac de cord”, īnainte ca sa apuce sa finalizeze cercetarea informativa si raportul special catre C.S.A.T. Fiul generalului, la rāndul sau ofiter S.I.E., a disparut, la rāndul sau, īn conditii misterioase.
La data de 6 martie 2003, directorul Serviciului Romān de Informatii, Radu Timofte, a sustinut īn parlament rapoartele de activitate ale S.R.I. pe anii 2000 si 2001. Cu acest prilej, el a furnizat informatii spectaculoase legate de scandaloasa afacere numita Banca Dacia Felix. El spunea ca aceasta are ramificatii internationale: "Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de «escroci de geniu» din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate internationale, care mai sunt īnca īn umbra, fiindca cei scosi īn fata nu sunt decāt niste pioni, mai mult sau mai putin īnsemnati". Referitor la escrocii de geniu, directorul S.R.I. a precizat: "unii au plecat, altii au fost īntotdeauna peste granita". Acum, si Radu Timofte este mort!
Pierre Beregovoy, cel care s-a sinucis cānd a izbucnit scandalul legat de preluarea si manipularea bursiera a actiunilor bancii Société Generale, post privatizare, de catre magnatul evreu Soros, este ministrul de finante FRANCEZ conexat la tunul BDF. El urma sa fie judecat de catre Judecatoarea de instructie, Isabelle Prevost-Desprez, care a declarat: "BDF a fost corespondentul, īn Franta, al bancilor israeliene care au procedat la modificarea destinatarilor unor cecuri. Responsabilii sai īn chestiuni legate de spalari de bani nu au dat nici un semnal de alarma. Cel care nu sufla un cuvānt, īsi da consimtamāntul, chiar daca indirect, la tranzactii dubioase".
Revenind la Sever Muresan , trebuie spus ca “denuntatorul” lui este Rolf Gehrig, condamnat in Romania, in 1996, pentru corupere de minori si pedofilie, dupa ce a fost prins in apartamentul sau inchiriat in Bucuresti, cu doi adolescenti adusi din Gara de Nord. Tot Guering este cel care l-a inselat pe Muresan, spoliind activele mai multor firme ale omului de afaceri din Elvetia.
EPILOG:
Pe 5 Martie 2010, Curtea Corectionala a Tribunalului de Mare Instanta – din Lille (Franţa), l-a achitat pe omul de afaceri şi fostul jucător de tenis Andrei Sever Muresan, in dosarul in care a fost acuzat de catre Rolf Gehrig, fostul sau angajat. Sever Muresan a fost declarat nevinovat pentru toate capetele de acuzare. Aceasta decizie este cea mai recentă dintr-o suita lunga şi complexa de dosare, de reclamaţii, de plangeri , de inscenari si procese începute în 1995. Presedinte al celui mai mare grup din România (Grupul SM INVEST), în anii 1990, Sever Muresan a contribuit la dezvoltarea şi promovarea ţării pe plan internaţional, în special prin relaţii strânse cu Statele Unite şi cu fostul preşedinte George Bush, ce a fost invitat de catre Mureşan şi grupul S.M. la Bucuresti în 1995. Dominant şi influent pe piata, hegemonia omului de afaceri a deranjat si a speriat in acelasi timp clasa politica si mediul de afaceri ale acelor vremuri. Astfel, au început o serie de plangeri legate de: evaziune fiscala în Franţa, devalizarea primei banci private din Romania, Banca Dacia Felix, asociere in vederea comiterii unei crime in banda organizata impotriva lui Rolf Gehrig in Franta. Sever Muresan a fost închis în mai multe rânduri în România, Franţa şi Elveţia, şi a facut aproape 4 ani de închisoare între 1996 şi 2008. A fost declarat nevinovat în fiecare din aceste procese: In anul 2003, a fost achitat pe fond de Judecatoria Constanţa in cazul Dacia Felix; În 2008, Curtea de Apel din Lyon - Franţa in dosarul ce-l inculpa de evaziune fiscala; În martie 2010, Curtea Corectionala din Lille - Franţa în dosarul Rolf Gehrig. Această decizie încheie aproape 15 ani de investigaţii si proceduri judiciare, si astfel marchează sfârşitul acestui scenariu demn de un film Hollywoodian din Carpaţi. Va urma!
IN PREMIERA, EXPLOZIV-NEWS VA PREZENTA, IN EDITIA URMATOARE, UN AMPLU INTERVIU CU DOMNUL SEVER MURESAN.
Simona FICA
http://www.exploziv-news.ro/abc/433-adevarul-despre-arestarea-ilegala-a-lui-sever-muresan-vinovat-miki-pag.html