Col. (r) Vasile I. Zarnescu despre Ordin !

http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-pretextul-destramarii-romaniei-1_8754.html
http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-pretextul-destramarii-romaniei-2_8760.html
http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-pretextul-destramarii-romaniei-3_8767.html

5.3. Ex-greco-catolicii în solda iezuiţilor

U.D.M.R. fiind o agentură „publică“ a Ungariei, nu mai surprinde, desigur, faptul că Karoly Kiraly se face avocatul enoriaşilor ex-greco-catolici – pe care nu se sfieşte să îi prezinte „în calitate de catolici“ –, deşi liderii ex-greco-catolici evită să recunoască aceasta, pentru a putea pretinde că sunt „greco-catolicii“ autentici. Dar, după cum s-a văzut, liderii catolici orientali acţionează concertat cu liderii cultelor maghiare, fie ele catolice sau (neo)protestante, mai ales în campania de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române.

Chiar dacă nu mai este la fel de evident, acest spirit „ecumenic“ este determinat de acţiunile oculte ale Vaticanului.

Lucrurile devin evidente dacă reamintim că „o Biserică greco-catolică în Est fusese visul Vaticanului încă de la marea schismă care sfîşiase creştinitatea în două în 1054.

Biserica greco-catolică era un hibrid inventat în secolul al XVI-lea de iezuiţi şi încurajat de Habsburgii din Austria ca o contrapondere politică faţă de Rusia ortodoxă“67.

Nu ştiu cum au procedat cu rutenii din Galiţia, dar, în cazul românilor din Transilvania, s-a demonstrat că iezuiţii au comis un fals pentru a pretinde că unii clerici ortodocşi ar fi dorit „de bună voie unirea cu Roma“. Respectivul „implant“ a fost posibil, deoarece dispuneau de logistica, finanţele şi informaţiile necesare.

În plus, e vorba despre iezuiţi, care au devenit faimoşi în istorie.

Şi aceasta deoarece, după cum subliniază Jan van Helsing, „Serviciul secret al Vaticanului a fost dintotdeauna ORDINUL IEZUIŢILOR.

Îi vom lămuri îndată pe cei care cred că Iezuiţii au fost doar un alt ordin religios inofensiv.

Jurămîntul de iniţiere în al doilea grad pretindea moartea tuturor masonilor şi protestanţilor. Spre exemplu, ei au fost răspunzători şi pentru capetele numeroşilor protestanţi şi masoni din secolele XVI şi XVII.
Ordinul iezuit a fost fondat în 1534 de Ignaţiu de Loyola, care, ca şi ceilalţi trei şefi ai Ordinului, era de origine EVREU.

Puterea generalului iezuiţilor (conducătorul) este atît de mare, încît acesta este numit “PAPA NEGRU”.

Vaticanul – şi, implicit, serviciul său de spionaj – a reprezentat o forţă de care Marile Puteri au ţinut cont şi de care s-au folosit, în funcţie de împrejurări, exemplul cel mai elocvent fiind triunghiul S.U.A.-Vatican-sindicatul polon Solidaritatea.

Iată de ce serviciul de informaţii al Vaticanului69 este lăudat, printre alţii, de către William Casey, director al C.I.A., şi de Richard Allen, consilier al lui Ronald Reagan pe probleme de securitate naţională – toţi de confesiune catolică.

«De fapt, Allen fusese cel care caracterizase pentru prima dată relaţia Reagan-Vatican ca „una dintre cele mai mari alianţe secrete ale tuturor timpurilor. (…) Unul dintre lucrurile pe care le înveţi de la Biserica Catolică este faptul că principala sa raţiune de a exista este aceea de a aduna informaţii de la credincioşi“, îi explica Allen lui Reagan, pe vremea cînd candida la preşedinţie.

„Este informaţie de cea mai bună calitate; ar trebui să înfiinţăm un serviciu de informaţii secrete după modelul Vaticanului; operativitatea sa este de cea mai înaltă clasă“».

Şi încă un aspect: «Despre iezuiţi, cei care-l educaseră, Casey scrisese ca tînăr: „Ei sunt sclipitori; sunt absolut convins că deţin informaţiile secrete din lumea aceasta“».

În acest sens, o confirmare indirectă, dar cu atît mai obiectivă, este şi afirmaţia lui Darnisz Cychal, ziarist polon şi, probabil, chiar catolic: „În Polonia acţionează toate serviciile de spionaj demne de luat în seamă: american, englez, israelian, german, francez şi, bineînţeles, cel rusesc (special l-am omis din această enumerare pe cel mai extins serviciu de spionaj – cel al Vaticanului)“.

Aşadar, a rezultat un silogism simplu şi clar: iezuiţii reprezintă serviciul secret al Vaticanului; iezuiţii au inventat „cultul“ greco-catolic din motive politice; concluzia este că ex-greco-catolicii sunt doar calul troian al Vaticanului, în ofensiva sa prozelitistă.

În acest conflict religios, conexat cu unul interetnic – „model“ simulat al strategilor militari americani –, ex-greco-catolicii vor acţiona „în calitate de catolici“, în deplină înţelegere „frăţească“ cu catolicii maghiari – subordonîndu-se cuvîntului de ordine al Vaticanului, „catolicism fără frontiere“.

Deci, prima înfrîngere a României va fi dată de faptul că, în condiţiile conflictului real şi nu doar simulat, catolicii orientali (ex-greco-catolicii) vor trece efectiv de partea duşmanului, a catolicilor occidentali. Odată înfrînţi pe plan spiritual, întrucît sunt consideraţi inferiori, „balcanici, primitivi“, românii vor fi înfrînţi şi moralmente.

Sub aspect informativ, şi exerciţiul militar de la Sibiu a fost, printre altele, o acţiune de spionaj în defavoarea României. Din punct de vedere financiar, a constituit o pierdere imensă, căci, deşi au participat 13 state, ţara noastră trebuie să suporte o cincime72 din cheltuieli, fiindcă a avut „cinstea“ să fie gazdă ospitalieră. Propagandistic, la fel, aplicaţia a fost un fiasco pentru România.

Deci, pînă acum, am consemnat pierderi pe toate fronturile. De aici, pînă la înfrîngerea militară nu mai e decît un pas. Or, aceasta deja a început să fie făcută, dotarea şi pregătirea Armatei Române fiind prezentate – chiar de către înalţii oficiali români – ca fiind inferioare.

Bibliografie:
51) Felicia Antip, „Cum ne văd domnii Kissinger şi Schlesinger“, în Adevărul, 23 octombrie 1996, pag. 7.
52) Time, 8 octombrie 1990, pag. 20; The Atlantic Monthly, august 1990, pag. 41; etc., apud Viorel Roman, în Puterea Azi, nr. 5, 22 noiembrie 1990, pag. 6; vezi şi supra, nota 4.
53) San Francisco Examiner din 21 iulie 1997, apud Cronica Română din 24 iulie 1997, pag. 10.
54) Monica Szlavik, «Generalul Constantin Degeratu: „Principalul risc la adresa României este instabilitatea“», în Curierul Naţional, nr. 2038, 17 noiembrie 1997, pag. 3.
55) Vezi „Războaiele de după război“, în Dosarele istoriei, nr. 10/1997.
56) Florian Gârz – N.A.T.O.: Globalizare sau dispariţie?…, pag. 226.
57) Doru Dragomir, „N.A.T.O. şi Armata Română cheltuiesc 100 de miliarde de lei pentru a simula toate urgiile pământului la Sibiu“, în Naţional, nr. 124, 6 nov. 1997, pag. 9.
58) Redacţia, „Exerciţiu multinaţional la Sibiu: Cooperative Determination ’97“, în România liberă, nr. 2316, 5 noiembrie 1997, pag. 2.
59) F. V., „N.A.T.O. intervine în aplanarea conflictului“, în Jurnalul Naţional, nr. 1353, 5 noiembrie 1997, p. 3.
60) Alina Duca, Octavian Hoandră, „Costul exerciţiului N.A.T.O. de la Sibiu a fost estimat la 100 miliarde lei“ în Ziua, nr. 1032, 7 noiembrie 1997, pag.10.
61) Radu Tudor, „N.A.T.O. foloseşte operaţiunile psihologice în aplicaţia de la Sibiu“, în Naţional, nr. 130, 13 noiembrie 1997, pag.5.
62) Kiraly Karoly, „Ecouri ale Tratatului de bază româno-ungar“, în Erdelyi Magyarsag, nr. 30, 5 august 1997, pag. 6-8.
63) Emil Leonard, «Un grup de români şi fostul rege Mihai au semnat un document ruşinos / U.D.M.R. a „primit“ Transilvania în iulie 1989», în Jurnalul Naţional, nr. 1372, 27 noiembrie 1997, pag. 16.
64) Racz Attila, „Tabăra pentru studenţii economişti maghiari“, în Romaniai Magyar Szo, nr. 2550, 25 noiembrie 1997, pag. 3.
65) Horia Brestoiu, „Hungarismul – principalul beneficiar al trocului clientelar“, în Românul, nr. 37, 15-21 septembrie 1997, pag. 3.
66) Tarot Tibor, „Sub semnul universităţii maghiare independente din Ardeal“, în Romaniai Magyar Szo, nr. 2530, 5 noiembrie 1997, pag. 6.
67) Mark Aarons, John Loftus – Filiera Şobolanilor, Editura Elit, Bucureşti, 1997, pag. 228.
68) Jan van Helsing – Organizaţiile secrete şi puterea lor în secolul XX, text integral, vol. 1 şi 2, Editura ALMA TIP, Bucureşti, 1997, pag. 160.
69) Vezi supra, nota 67, passim.
70) Carl Bernstein, Marco Politi – Sanctitatea Sa Ioan-Paul al II-lea şi istoria secretă a timpurilor noastre, Editura Papyrus, Oradea, 1997, pag. 233-234; 250.
71) Trybuna (Praga), 2 decembrie 1997, pag. 3.
72) Vezi supra, nota 60.
73) Doru Dragomir, „Neparticiparea aviaţiei militare la aplicaţia N.A.T.O. de la Sibiu poate fi considerată un eşec“, în Naţional, nr. 133, 17 noiembrie 1997, pag. 1.
74) Monica Szlavik, „România nu se poate compara cu nivelul de înzestrare al N.A.T.O.“, în Curierul Naţional, nr. 2038, 17 noiembrie 1997, pag. 1.
75) Geo Ciolcan, „Ultima oră“, în Politica, nr. 298, 22 noiembrie 1997, pag. 20.