Acest număr, 10, din martie 2012, cuprinde poate cea mai bună analiză a evenimentelor din martie 1990 de la Târgu-Mureş, pusă pe tapet de Paul Carpen în dialog cu Filip Teodorescu - eminenţa cenuşie a contraspionajului românesc, unul dintre puţinii care cunoaşte aproape în întregime evenimente istorice fierbinţi şi controversate a acelei perioade.
Un capitol aparte, „1989-1990: o iarnă de cumpănă pentru integritatea României”, este acordat unei analize mai mult decât pertinente a evenimentelor de acum 22 de ani. Prof. univ. dr. Corvin Lupu aduce într-o primă fază în atenţia cititorului preliminariile la evenimentele de la Târgu Mureş, după care revine cu înţelegerea sovieto-germană pentru dezmembrarea unor state din centrul şi sud-estul Europei, la care se adaugă «Declaraţia de la Budapesta», un material al colectivului redacţional. Tot despre evenimentele de la Târgu-Mureş din martie 1990 îşi spunde punctul de vedere col.(r) Ioan Grama, iar prof. univ. dr. Corvin Lupu revine cu o "radiografie" a lui Larry L. Watts făcută lui Albert Wass, condamnat în contumacie pentru crime de război.
PS: Pentru cunoscatorii din "domeniu" si toti ceilalti "insetati" de cunoastere:
1. - Statutul si regulamentul iezuitilor erau subordonate scopului de a-i transforma in propovaduitori si agenti zelosi ai catolicismului, iar deseori in agenti secreti sau organizatori ai unor servicii secrete;
2. - Adesea, confesorul unui rege sau seful unei scoli a iezuitilor era, in fond, rezidentul caruia ii era subordonata o larga retea de spionaj sau seful unei scoli de spionaj;
3. - Preotii audiau cursuri speciale, devenind spioni sau diversionisti bine instruiti. Deseori, rolurile de predicator si spion erau cumulate de aceeasi persoana. Uneori, spionul iezuit renunta la camuflajul de predicator;
4. - Agenti ai ordinului iezuit puteau fi atat membrii ordinului, cat si persoane laice.
2. - Adesea, confesorul unui rege sau seful unei scoli a iezuitilor era, in fond, rezidentul caruia ii era subordonata o larga retea de spionaj sau seful unei scoli de spionaj;
3. - Preotii audiau cursuri speciale, devenind spioni sau diversionisti bine instruiti. Deseori, rolurile de predicator si spion erau cumulate de aceeasi persoana. Uneori, spionul iezuit renunta la camuflajul de predicator;
4. - Agenti ai ordinului iezuit puteau fi atat membrii ordinului, cat si persoane laice.
De regula, iezuitii actionau doar ca o forta ce conducea din umbra, cautand sa realizeze cele mai tenebroase actiuni cu "maini" straine;
5. - Nu de putine ori, iscoadele-spionii din "Compania lui Iisus" unelteau chiar pe teritoriul adversarului. In alte cazuri actionau pe ascuns (secret) prin persoane interpuse, ei insisi ramanand in tarile catolice, inaccesibile dusmanilor lor;
6. - Spionii iezuiti erau gata sa ajute pe cei de la conducerea statului in care se aflau sau, din contra, sa actioneze impotriva acestora, sa incite masele populare la tulburari, sa predice, pe ascuns sau deschis, uciderea celor pe care-i considerau adversari sau piedici in drumul lor catre atingerea unor obiective, totul in functie de scopurile pe care le urmareau la momentul respectiv in tara vizata;
7. - Iezuitii aprobau si sprijineau incercarile unora de a instaura in Europa dominatia unei singure puteri religioase, desigur cea catolica. "Compania lui Iisus" nu a tinut niciodata seama de faptul ca o asemenea perspectiva este cu totul potrivnica intereselor altor religii si tari (state);
8. - Ordinul iezuit, pe langa serviciul propriu de informatii, a avut si unul de contraspionaj. Nu a existat o organizatie aparte, dar toti membrii ordinului aveau si obligatia de a depista si demasca pe dusmanii strecurati in randurile lor. "Contraspionajul" actiona in special impotriva celor care , la un moment dat, se rupeau de trecutul lor si porneau sa demaste tainele (secretele) si scopurile "Companiei lui Iisus".
5. - Nu de putine ori, iscoadele-spionii din "Compania lui Iisus" unelteau chiar pe teritoriul adversarului. In alte cazuri actionau pe ascuns (secret) prin persoane interpuse, ei insisi ramanand in tarile catolice, inaccesibile dusmanilor lor;
6. - Spionii iezuiti erau gata sa ajute pe cei de la conducerea statului in care se aflau sau, din contra, sa actioneze impotriva acestora, sa incite masele populare la tulburari, sa predice, pe ascuns sau deschis, uciderea celor pe care-i considerau adversari sau piedici in drumul lor catre atingerea unor obiective, totul in functie de scopurile pe care le urmareau la momentul respectiv in tara vizata;
7. - Iezuitii aprobau si sprijineau incercarile unora de a instaura in Europa dominatia unei singure puteri religioase, desigur cea catolica. "Compania lui Iisus" nu a tinut niciodata seama de faptul ca o asemenea perspectiva este cu totul potrivnica intereselor altor religii si tari (state);
8. - Ordinul iezuit, pe langa serviciul propriu de informatii, a avut si unul de contraspionaj. Nu a existat o organizatie aparte, dar toti membrii ordinului aveau si obligatia de a depista si demasca pe dusmanii strecurati in randurile lor. "Contraspionajul" actiona in special impotriva celor care , la un moment dat, se rupeau de trecutul lor si porneau sa demaste tainele (secretele) si scopurile "Companiei lui Iisus".
Tim Ronin
Eu unul inteleg legatura facuta de dumneavoastra. Citem mai demult despre acesti spioni iezuiti cum au stat permanent in umbra actiunilor iredentiste intreprinse de Ungaria impotriva Romaniei. Ma bucur sa vad cum raul este atacat la radacina. Succes+++
RăspundețiȘtergere